De ce referendumul o să pice în cap

Adică ce mă, să își dea toți cu părerea, numa’ eu nu?

Știu, de obicei mă preocupă țâțele și alte chestii care chiar contează. Dar dacă stai să te gândești, hoții ăștia sunt în stare și să ne fure țâțele de care avem dreptul să ne bucurăm cu toții!

Chestia e că referendumul ăsta o să fie un fiasco. Și vă zic și de ce.

Argumentul 1

Vorbește de interzis chestii. Păi bă, sunteți in România, jumătate din ăia care merg la vot nici nu ajung la finalul întrebării.

„Sunteți de acord cu interzi-„
„Ceeee? Să interzică? Huooooo! Li-bert-a-te!”

Nu contează ce interzici, de la circulația pe contrasens până la sexul fără finalizare, omul va fi contra. A, că îi dai lui ocazia să interzica, gen „sunteti de acord să dea ăia ordonanțe?” E altceva, o să se repeadă să zica NU! cu toată gura. Eh, asta e, poate la următorul.

Argumentul 2

Cuvinte complicate. Amnistie? Asta e atunci când uită cumnatul că are să-ți dea niște bani, nu? E rea amnistia da’ dacă se interzice pe urmă nu mai ai trai cu nevasta în casă. Plus că nici tu nu i-ai dat flexul înapoi, dă-l dracu’ că are de unde.

Serios, tu care îți zici acum „ce bulangiu e Painkiller ăsta„, du-te la primele cinci persoane pe care le întâlnești și întreabă-le care e diferența între amnistie și grațiere.

Dacă știu minim trei răspunsul corect o să îți dau, personal, absolut nimic, de ce să te mint. Bucură-te că ai socializat cu cinci persoane și aia e. Dar nu o sa te duci. Sau nu o să știe. Știi că așa e. Acum deschizi dexul.

Argumentul 3

Propoziții complicate. Serios, chiar a citit cineva buletinul 2 și a crezut în continuare că e o idee bună să meargă prostimea la vot? Da, da, „ce bulangiu e ăsta“. Nu vorbesc de ăia cu care mergi la Electric Castle sau la brunch la Simbio. Vorbesc de toți ăia care nu-s prietenii voștri.

Proștii care nu deslușesc nici măcar „staționați pe dreapta” de pe scara rulantă. Proastele care nu au intuiția de a se ține de ceva în troleu. Ăia pe care îi vedeți muncindu-se să completeze cel mai simplu formular. Ăia care își pun imagini cu numărul de telefon în semătura de email. Mai zic?

Argumentul 4

Când vă argumentam eu punctul 3, unii dintre voi v-ați gândit ceva de genul „păi cine nu știe se informează”. AHA! V-am prins! Vă prezint proba A!

Buletin de vot pentru referendumul din Romania, 2019
Proba A

Asta e o ilustrație a felului în care o să arate buletinele de vot. Eu am luat-o de la Hotnews (chiar, ăștia își zic în continuare trust de presă?) dar naiba știe de unde provine că am vazut-o la o cârcă de publicații. În ce e făcută aia, un Word piratat, de nu le-a ieșit nici alinierea căsuțelor?

Adică o armată de oameni a ignorat că a ieșit buletinul strâmb, iar eu trebuie să sper ca totuși o să judece drept și o să îi lumineze și pe alții? Votul merge în cap, clar!

Argumentul 5

Suntem hoți. Serios, e cazul să recunoaștem. E în sângele, în tradiția noastră. La cel mai important eveniment din viață, ne înghesuim să furăm mireasa. Decorațiunea noastră tradițională e cu unii care fură niște femei. Jumătate din basme sunt cu ciordeală, de la merele ursului la punguța cu doi bani. Sanchi, a „găsit-o” pe drum.

E, românul de rând, chiar dacă nu a furat acum, tot se gândește că poate are și el vreodată nevoie de o amnezie din aia – fiscală, penală, de care o fi. Și că ar fi bine să nu mai fure politicienii ăștia, dar hai totuși să lăsăm loc, acolo, de o ordonanță.

Și atunci…

Bun, veți zice, atunci ce e de făcut? Voi ziceți la mișto, că aveți impresia că știți tot ce e de știut, da’ eu vă răspund oricum. Am o soluție în doi pași. Primul pas e să-mi arătați țâțele.

Al doilea pas de făcut este să mergeți la vot. Și să votați care cum credeți – care DA, care cu hoții.

Dacă nu mergeți, știți deja cum se termină. Dar dacă mergeți e o șansă, mică mică, să iasă bine, așa că de ce să nu încercăm.

Și pe urmă o să veniți la mine și o să ziceți „vezi, bă, că n-ai avut dreptate?” și io o să zic „da, bă, ce bine!„.

Painkiller


Surse foto: prima e a lui Florian Klauer, de pe Unsplash.
A doua e de pe Hotnews, din articolul
ăsta.

Aș putea, la o adică, să îți trimit chestii din astea istețe și pe mail.

Comentează