Inchide usa, crestine!

Chiar ca n-am mai scris de ceva vreme. Treaba multa, stat pe la birou, stiti voi.

La care birou am diversi colegi care au diverse calitati, intr-un numar si in combinatii, nu-i asa, diverse. Nu prea apuci sa te plictisesti. E, dar dupa o vreme (doua vremi, in cazul surzilor), iti dai seama ca unele dintre combinatiile alea diverse nu includ si arta inchiderii usilor.

Ba, vine cate o faptura suava si iti tranteste usa o data, de ti se varsa cafeaua pe birou. Vine cate un programator dupa lamuriri si pleaca atat de pus pe munca, incat pornesc alarmele pe strada. Cand intra cate una in birou la inceputul zilei te saluta cu  „BUM!a dimineata”.

Am stat io si m-am gandit – nu-ti trebuie facultate pentru inchis usa. Sa fim seriosi, nici macar degetul opozabil nu e obligatoriu. Poate trantesc de nervi – dar nu, ca usa se tranteste si cand intra, nu numai cand pleaca. E clar, imi zic, nu stiu cum se procedeaza. Si daca nici asta nu e prilej de fapta buna, nu stiu care mai e.

Drept pentru care purced la redactarea unui afis cu instructiuni. Afisul e bun ca sta acolo sa il vada toata lumea; nu da nume asa ca toti pot pretinde ca ii e adresat altcuiva – ce mai, solutia ideala. Dupa ce evit, foarte abil, cuvantul „clanta” (e agentie de publicitate, io nu risc!) il tiparesc si il afisez. Sunt convins ca o sa imi multumeasca, pana la urma, cineva zilele astea, dar deocamdata reactiile au fost:

• un cetatean constiincios a aplicat cu meticulozitate instructiunile. I-a luat, in medie, cam un minut sa inchida usa, plus ca si-a facut treaba in biroul meu cat nu a avut toata luna. Si, bineinteles, imi zambea multumit pe durata intregului proces. Ma rog, nu aveam bomboane la mine, asa ca asta a fost.
• o colega m-a intreabat daca eu am pus afisul. Da, zic, mandru de mine (pana mea, nu o fi de nivelul poliomelitei, dar tot se cheama ca e o solutie pentru o problema). „Oho, inseamna ca ai prea mult timp liber!”.
• un coleg mi-a spus ca sarcasmul nu o sa imi atraga decat mistouri. Io i-am spus ca nu e sarcasm, doar niste recomandari oneste, dar cica ma insel, ca alea nu mai sunt recomandari, deja e un amendament! Acuma, ori nu stia exact ce inseamna asta (e copywriter, doar n-o sa se apuce sa invete toate sensurile cuvintelor), ori chiar exista deja un regulament si usile TREBUIE trantite. N-am investigat, de frica.
• vreo doua colege sunt neatinse de mesajul meu sincer, din inima. Studiez posibilitatea unei versiuni grafice a instructiunilor.
• o colega nu a vrut sa riste si a lasat balta cu totul inchisul usii. Apasa clanta, impinge nitel usa, o elibereaza si aia e. „E ca si cum ar fi inchisa, sigur nu observa nimeni”.
• cativa au inchis usa decent la intrare, dar pana sa plece au uitat toti pasii aia si la iesire au trantit usa. Trebuie sa pun un afis si pe interior.

Incep sa cred ca usile automate, alea cu senzor, au venit pe lume tot sub forma unui afis care nu a functionat.

Nu sunt egoist, poate aveti si voi pe cineva caruia i-ar prinde bine.

Click aici pentru instructiuni.

Sa ne-auzim cu bine, ca daca ne auzim inseamna ca e liniste!

Painkiller

P.S. Daca vreunul din colegii mei citeste asta, as vrea sa mentionez ca textul se bazeaza pe personaje si fapte fictive. In afara de calitatile din primul paragraf, alea sunt pe bune!

P.P.S. Nu trimiteti instructiunile nevestelor. Nevestele transmit un mesaj, e cu totul alta discutie.