De profundis XIX

Suntem in campanie electorala nene, atatea promisiuni, insirate pe atatia pereti, nu am vazut de cand ma stiu. Io fac, io dreg, ajunge cu hotia… mai lipseste sa citesti pe vreun afis „dezbraca-te ca nu-ti fac nimic”. respectiv „sigur ca te iubesc!”

Si, ma rog, idioteniile sunt convins ca le-ati remarcat cu totii, eu o sa zic doar doua vorbe despre cateva care sfideaza de-a binelea bunul simt, inteligenta si heterosexualitatea. Il avem, de exemplu, pe un nene care isi zice „tancul”. Ce o fi facut el ca sa i se zica asa nu stiu, parca vad ca are un metru saptezeci si burtica. Ma rog, dreptul lui, mai aiurea e ca sloganul lui e „da-te cu tancul!” Si desi exista niste baieti care in mod sigur o sa se inscrie (eu nu ii judec), parca sunt tentat sa zic pas.

Colega de partid cu acest nene este „doamna de fier”. Care se intampla sa fie exact porecla lui Margaret Thatcher. (Care nu stie cine e Margareta asta sa puna mana si sa imi faca un sandwich). E, io nu contest meritele de orice natura ale acestei doamne, dar e ca si cum un tiganus de pe maidan ar purta tricou cu Maradona. Ori realitatea e ca daca esti mai tuciuriu nu e suficient ca sa fii mare fotbalist. Pe de alta parte, noi urmarim cu totii eficienta, deci e normal sa profitam de locuri din astea comune. Asa ca ma astept sa vad afise electorale cu „Rocco Sifredi” si cu „primul om pe luna”.

Boon. Ramanem in acelasi domeniu ca sa discutam despre un afis pe care l-am zarit in Ploiesti. Al unui nene de la PSD, daca nu ma insel. Nenea asta nici nu se mai chinuie cu promisiuni, zice direct: „voteaza pozitia 3!” Acuma, io nu m-am dat niciodata un expert in domeniu, da’ tot m-a pus pe ganduri chestia asta. Adica exista o ordine?! Io aplicam pozitiile asa, dupa, cum sa zic io, ureche, si in tot acest timp exista un plan bine stabilit? De aia nu m-o mai fi sunat Oana!

Acuma stau cu ochii in patru dupa toate panourile electorale, doar-doar ma dumireste vreunul unde e beleaua de punct G. Si ma astept, in acelasi timp, sa vad si altele pe aceeasi tema: „Votati candelabrul indian”. „Meritati mai mult decat coruptia de pana acum. Votati felatia!” si, desigur, „Votati-ma si pe urma puneti-va capra”.

Am fost la munte. Vreme superba cand ne-am dus, cand am ajuns, cand ne-am echipat. Dupa care a inceput ploaia, cu o grindina de imi zdranganea pe chelie. Vreme superba cand ne-am intors. In mod normal as fi extrem de frustrat, dar uite ca nu sunt. Pentru ca n-ai trait pana nu vezi un om asezat pe bordura, in chiloti, spalandu-se pe picioare cu apa plata. Si o masina de Bucuresti care se opreste si il intreaba pe zisul om cum se ajunge la Cota.

Am fost si la noul mall, ala din Baneasa. Prima impresie – ca e imens, probabil ca sa aiba toti burtosii aia spatiu. Serios, zici ca e conferinta bortosilor acolo. Mai era cate unul de care trebuia sa ma feresc, sa nu calce, naibii, pe mine. Pe urma, preturile. Acuma na, oameni suntem, daca vrem sa cumparam cot la cot cu bortosii, trebuie sa platim pretul. Dar ziua in care o sa dau pe un tricou mai mult decat pe o sticla de whiskey va fi una trista pentru omenire. Pentru ca inseamna ca m-am tampit si nu va mai delectez cu scrierile mele.

Am fost sa donez sange. Stiu, sunt un erou, primesc favoruri sexuale zilnic, intre 14 si 20, adresati-va la secretariat. Acuma, sa ma iertati daca par misogin, dar observatia e reala: din toti aia pe care ii intalnesti acolo, barbatii sunt relativ indiferenti, insa femeile te lauda, te bat pe umar si se bucura de parca l-au vazut pe Isus. Nu politicianul, zic de Isus ala original. Stiti ce cred io? Ca femeile astea sunt fericite ca ne curge si noua, in sfarsit, sange.

Am fost la botez. Unde, spre deosebire de nunta, toti invitatii vin cu copiii. Care, na, alearga, tipa, se tarasc pe jos, se tavalesc pe jos si, in general, te irita de iti sare basca. Stiti cu ce seamana asta? Cu lozurile alea pe care trebuie sa le razuiesti. Parca nu e de ajuns ca nu descoperi simbolurile castigatoare: Mai scrie si mare, sa vada toti orbii, NECASTIGATOR.

In plus, la urmatorul botez, daca imi mai ureaza cineva sa imi vina randul, o sa ii soptesc asa, conspirativ, la ureche „stii, de fapt asta de azi e al meu, da’ sa nu mai zici la nimeni”.

Am fost in multe alte locuri, dar ideea asta o sa o incep altfel: am vorbit la telefon cu bunica mea, care este o doamna la care tin foarte mult. Si in incheiere mi-a zis asa: „Ai grija de mama, pup-o pe prietena ta si mangai-o pe Pisi”. Daca nu v-ati prins, cititi chestia asta cu voce tare. Daca tot nu v-ati prins, aduceti-mi si o bere, ca sa alunece mai usor sandwichul.

Si ca tot veni vorba de prietena, sa vedeti dilema. Am zis io acum ceva timp niste chestii vizavi de femeile care refuza sa faca sex oral. Si m-am pomenit cu un val de simpatie si de compatimiri (dar, fir-ar a naibii, prea putine oferte!). E, intre altele ma caina verisoara mea, buna prietena cu prietena mea. Spuneti si voi, ce naiba trebuia sa ii spun? Io i-am zis ca e incredibil de cald pentru perioada asta, da’ ca se anunta o vara mai racoroasa.

Viata asta ne face sa uitam ce este cu adevarat important si sa ne cramponam de tot soiul de lucruri nesemnificative. Si uite asa, ni se pare ca am avut o zi proasta daca ne certam cu seful, cu iubita, cu administratorul, daca facem o pana sau daca citim pe net o poanta despre menstruatie. Astea sunt, toate, mofturi. Stiti cand ai o zi cu adevarat proasta? Cand iti dai seama, prea tarziu, ca ti-ai uitat cureaua acasa.

Continuam cu seria „Auzite la birou”:

O colega, la telefon: „Nu, nu! Intrarea aia, pe la posta, nu pe la mine prin spate”.

Si, in incheiere: printre multii mei fani nu se gaseste niciunul care sa lucreze la un dealer moto? Poate ii fac nitica publicitate, poate ii donez un rinichi, ne intelegem noi. Nu de alta, da’ daca tot li se zice motociclistilor donatori de organe, macar sa apuc si io sa cheltui din ele cat se poate.