Ma rog, de inventat le-am inventat io. Dar n-aveam cum sa pun in titlu „10 puneri in practica ale unor idei personale revolutionare vizand imbunatatirea calitatii vietii”.
De aceea, fara sa mai intarziem, va prezint:
Optiunea de cautare in viata de zi cu zi
Pentru secretare, echivalentul butonului „search” din Word. Serios, nu vi s-a intamplat niciodata sa nu stiti unde naiba va sunt cheile atunci cand va pregateati sa plecati de acasa, fiind deja in intarziere? In loc sa le cauti in buzunarele hainelor din masina de spalat, in frigider, in cearceaful de plapuma sau pe monitor, pac! apesi un buton, scrii „chei” si gata, s-a rezolvat. Ma rog, s-a rezolvat in masura in care nu iti apare mesajul „In benzinaria Agip, raftul cu ciocolata”.
Printre limitarile acestei inventii ar fi ca nu te ajuta sa gasesti gaura potrivita, pe intuneric, si ca rezultatele afisate dupa unele cautari se pot dovedi demoralizatoare. Vezi, de exemplu, „Nu exista bani”.
Subtitrari
Toata lumea turuie, mai nou, despre comunicare, despre bogatia de sensuri, despre variatia semnificatiilor in congruenta cu circumstantele de emitere, respectiv de primire a mesajelor….bine-bine, dar ce ne facem cu ele? Va zic io: le facem subtitrari! Niste texte micute, cu fonturi personalizabile, care sa apara deasupra capului interlocutorului. Iti spune prietena ca „nu are nimic?” Te uiti imediat la subtitrare si vezi ca ai vorbit urat cu mama ei sau ca azi e aniversarea voastra.
De mentionat ca in cazul femeilor misto ar trebui gasita o solutie pentru ca subtitrarea sa apara in dreptul pieptului. Nu de alta, dar daca ramane deasupra capului nu se uita la ea nici dracu.
Aparat de dat palme la distanta
Bine, ideea asta nu e a mea, dar sunt de acord cu ea in asemenea masura incat imi permit sa o insir alaturi de celelalte.
Stiti cum e cand vorbesti cu cineva la telefon, de exemplu, si se apuca sa insire tot soiul de enormitati, iar tu esti undeva in societate si nu poti sa ii raspunzi cum se cuvine? E, daca ai avea dispozitivul asta incorporat in telefon, ai apasa un buton si jap! jap! interlocutorului i s-ar reaminti ca depaseste limitele.
Un argument suplimentar il constituie farsele telefonice. Io, de exemplu, cand eram mic sunam lumea si ii anuntam, in mod serios si oficial, ca au castigat ceva loterie, ca le-am gasit buletinul pe strada sau mai stiu eu ce. Vax! Cu inventia asta poantele ar fi de 100 de ori mai misto: „Alo, posta?” „Nu domnule, aici e familia Popescu” „Jap! Jap!”
Detector de prostie
Sa recunoastem: nu suntem toti la fel de destepti. (hehe, era sa ma ia valul si sa scriu „nu sunteti toti la fel de destepti ca mine”). De aceea ar fi foarte utila evaluarea nivelului de inteligenta si emiterea unei cartele magnetice, de tipul celor folosite pentru acces in marile corporatii. De fiecare data cand cineva vrea sa faca ceva, insereaza cartela in cititor.
Vrei, de exemplu, sa parchezi masina in parcarea aeroportului? Sa vedem cartela…ne pare rau, esti prea idiot ca sa te prinzi ca trebuie apasat SINGURUL buton de pe panou. Chiar daca e rosu si mare cat o minge de tenis. Vrei sa folosesti calculatorul? Sa vedem cartela…ne pare rau, vor functiona doar clientul de mail si Yahoo Messenger. Vrei sa te insori? Nu e nevoie de cartela.
Aparat de masurat fundul
Da, stiu ca exista cantar, centimetru, oglinzi gradate si bunul simt. Stiu, de asemenea, ca femeile alea nu sunt grase, ci retin apa, si ca ceea ce conteaza e sufletul. Dar mai stiu, totodata, ca absolut orice barbat din lume ar fi fericit sa scape de intrebarea asta. Si uite asa ar trebui realizat un aparat de masurat fundul, pentru care propun urmatoarele gradatii: „Senzational”, „Normal”, „Mai usor cu ciocolata”, „Pune mana si slabeste”, „La naiba!” si „Va rugam nu intrati cate doua deodata”.
Sunt convins ca orice barbat prefera sa cumpere, o data pe luna, un aparat nou, decat sa stea in luna respectiva fara sex. Sotul celei mai grase femei, de exemplu, ar suporta teribil de greu privatiunea asta, dat fiind ca pentru el e un vis implinit: e ca si cum ar face dragoste cu doua femei!
Monitor pentru hartia igienica
Ma rog, denumirea tehnica ar fi „interfata digitala pentru monitorizarea stocului de hartie igienica”. E hai, sa nu fim ipocriti. Cu totii ne-am trezit, la un momeant dat, ca am uitat sa cumparam hartie igienica. Si ce te faci daca nu ai, in casa, nici servetele de masa, nici coastere de bere? de asta spun ca ar fi utilla o chestie din asta. Sa fie asa, ca indicatorul de benzina de la masini. Cand e benzina pe terminate, se aprinde becul ca sa stii ca tre’ sa faci plinul. Simplu!
Bine, daca e sa ducem paralela si mai departe, tehnica a evoluat in asemenea masura incat masinile indica si cati kilometri mai ai pana ramai fara benzina. Ma rog.
In incheiere, ia ghiciti care este culmea ironiei?
––
pauza de ghicit
––
O blonda care isi cumpara Smart.