…si de ce nu voi povesti despre ea.
Am promis, acum catava vreme, ca voi povesti ce s-a intamplat in faza a doua a mutarii mele la garsoniera, si anume zugraveala si diverse reparatii/renovari/modificari/ajustari. Pana la urma nu voi povesti nimic. Iata cateva motive:
Diferenta majora dintre vopseaua lavabila si vopseaua normala este ca desi bataile sunt la fel de amuzante, urmele vopselei normale sunt mult mai greu de inlaturat.
Daca organizezi curse cu masinute teleghidate pe parchetul nou-nout timpul trece mult mai repede decat pare. In plus, pariurile nu ar trebui facute doar pe bere, ci si pe munca. Pierzatorul da cate o bere pentru ceilalti SI face si treaba.
Prizele si intrerupatoarele se folosesc dintr-un motiv. Sa aprinzi/stingi becurile de la fire nu este o idee foarte buna.
O betie cu zugravii, cu votca ieftina, iti deschide un orizont nou. De mahmureala.
O zi munca presupune o noapte dormita. Daca te apuci de munca dupa ce ai petrecut o noapte in oras risti sa faci tot soiul de prostii. Cum ar fi sa te joci la firele de la intrerupatoare. La prostiile astea se adauga, desigur, senzatia de oboseala specifica. Iar asta, de fapt, e un paradox. E uimitor cat de epuizat te poti simti, desi ai fost conectat la o sursa de energie. Electrica.
Daca vecinii te vad cateva zile in haine pline de moloz, o sa creada ca esti zugrav. Iar asta inseamna ca mai intai se bucura, apoi se supara. Se bucura ca au dat de tine, si te cheama pe la ei sa faci nu-stiu-ce (zugraveli). Se supara dupa aia, cand incepi sa razi cu gura pana la urechi.
