Dom’ne, iaca vin si sarbatorile de iarna. Acuma, nu stiu cati se bucura de nasterea lui Isus si cati de cele cateva zile de concediu, dar nu-s io ala care sa faca discriminari. La urma-urmei, la carte scrie ca trebuie sa fim fericiti…asa ca sa fim fericiti!
Va doresc, de aceea, tuturor sa petreceti zilele astea beti cu masura, inconjurati de familie si prieteni (si, statistic vorbind, pentru acel barbat dintr-o suta, inconjurat de prietene). Sa va desfatati cu mancaruri savante si licori rare, dar fara sa exagerati, ca o fi personalitatea importanta, da’ nici chiar asa. Sa fiti veseli si sa impartiti in jur veselie, si cate ceva de mancare pentru aceia dintre noi care nu stiu sa gateasca.
Telefoanele mobile ale celor din jur sa aiba doar melodii placute, iar reteaua sa fie libera, ca sa va poata suna prietenii sa va ureze toate cele bune. Sa primiti toate cadourile pe care vi le doreati – inclusiv haina aia de blana sau volanul cu force feed-back. Iar brelocurile pe care le veti da voi prietenilor sa fie exact ce le trebuia. E ceva simbolic, nu?
Pentru cei mai religiosi dintre noi, sa prinda loc in fata in biserica, un popa treaz si o slujba de mare exceptie. Iar cand se pregatesc sa treaca pe sub masa, sa nu aiba surpriza de a afla ca celalalt credincios nu s-a ridicat inca in picioare.
Pentru toti ceilalti, sa prinda loc bun in carciuma, bere proaspata si chelnerite fermecatoare. Iar cand ajung sub masa, sa aiba supriza de a o gasi acolo pe cea mai fermecatoare dintre ele.
Sa reusiti sa va planificati, din timp, cel putin doua variante de a petrece Revelionul. Iar cand astea o sa pice, varianta aleasa in ultima clipa sa fie cea mai buna dintre toate.
Sa reusiti sa va iertati dusmanii (inclusiv pe scorpia aia de la fostul loc de munca), si sa le puteti dori doar lucruri bune…dar in alta parte.
Sa spele altcineva vasele, sa se lege maioneza, iar pentru astea cateva saptamani ciocolata sa nu ingrase.
Sa nu primiti nici o veste proasta (sau macar sa se imbolnaveasca postasul), facturile sa-i vina doar vecinului de dedesubt, iar celui de deasupra sa i se arda boxele.
Sa aveti bani cu nemiluita, iar daca asta nu se poate sa capatati, in vreun fel, certitudinea ca banii nu sunt importanti.
Sa va zambeasca toate chelneritele, iar cafelele sa va fie indulcite cu numere de telefon. Sa sune la usa, cu un buchet de trandafiri in mana, tipul acela dragut care v-a zambit dar apoi a plecat parand sa va ignore. (Daca tipul dragut e ras in cap si ochelarist vom renunta, totusi, la trandafiri. Chiar n-am bani de dat pe prostii).
Sa gasiti mereu loc de parcare, sa intalniti numai politisti miopi, sa nimeriti din prima viteza corespunzatoare, sa aveti mereu prioritate…si sa fie si ceilalti soferi de acord cu asta. Iar sotul/iubitul sa doarma tot drumul.
La fel, acolo unde e cazul, sotia/iubita sa-si scranteasca, usor, o mana („Ah, draga, nici nu ma gandisem ca nu poti conduce cu mana bandajata”). Dar dupa ce termina de pregatit mancarea.
Daca va mai doriti ceva ce n-am mentionat io aici, sa aveti parte si de chestia aia, in limitele bunului-simt. (Nici o grija, nu ma refer la puditati exagerate). Si sa mi-o povestiti si mie intr-un mail, ca o bagam in mesajul de anul viitor.
Una peste alta, va urez sa terminati anul asta multumiti, sa-l incepeti pe urmatorul cu o mahmureala suportabila, si sa aveti parte, in continuare, de surprize si mai placute.
