(Suna mai bine „Tatal Painkiller…”, dar ma feresc si eu cat pot.)
La ulti ani, lumeo! Sper ca v-ati distrat si ati chefuit; daca incepeti cat de cat sa va reveniti din mahmureala atunci totul e in regula.
Eu personal va doresc un an mai bun ca ala care s-a incheiat. E greu, desigur, sa iti dai seama cum va fi anul care tocmai a inceput, dar sa incercam sa vedem daca nu ne putem orienta in functie de anumite chestii de la sfarsitul lui 2007 si inceputul lui 2008.
In primul si in primul rand, cica iti poti da seama daca anul va fi manos in functie de intensitatea iernii. Daca o fi adevarat, anul asta ne indestulam ca niciodata! In aluni vor creste direct table enorme de ciocolata, pe campiile patriei combinele vor secera lanuri de baghete frantuzesti iar in toiul verii valurile vor impinge incetisor, spre plaja, navete cu bere din cea mai pura apa de ghetar. Cum stiu asta? Pai fratilor, tocmai am trecut prin cea mai grea iarna cunoscuta vreodata de acest popor muncitor si ospitalier! In primul rand, din cer a cazut zapada! A fost groaznic, cam ca in Iarna lui George Cosbuc, cu „cate un fulg”, dar de cel putin zece ori mai rau!
Ca sa agraveze si mai mult situatia, aceasta zapada a ramas, in ciuda tuturor pronosticurilor, aproximativ in locul in care a cazut. Si de aceea toti cetatenii Romaniei au fost siliti sa se ridice o data la zece minute din patuturi, sa se uite pe geam la masinile troienite in parcari si sa sune la primarie, politie si la toate televiziunile cu acoperire nationala. Si pe buna dreptate! Ce, noi nu suntem ministri sau deputati, sa avem nevoie de bulevarde deszapezite. Noi nu locuim in Piata Victoriei, asa ca primaria sa faca bine si sa trimita un utilaj si in fundatura noastra! Grozavia nu s-a oprit, bineinteles, aici. Pentru ca zapada asta s-a intarit, s-a transformat in gheata. (Cum naiba s-o fi intamplat asta, la doar -10 grade, nu a fost nimeni in stare sa isi explice). Si pe gheata, nu-i asa, exista riscul de a aluneca. Zeci de mii de romani au fost in pericol de a-si rupe noada in urma cazaturilor pe gheata. Din fericire, majoritatea s-au urcat in masini. Mai ales ca erau echipate cu anvelope de vara, iar daca astea reusesc sa faca fata vara, iarna este floare la ureche!
Alta chestie pe care o prevesteste iarna asta e ca in 2008 vom fi mult mai informati. Serios, nu se va mai petrece picior de viol, urma de sinucidere si nici pic de implant de silicoane fara ca cetateanul sa afle. Televiziunile sunt dotate cu echipamente tot mai performante; ai naibii au reusit sa ajunga cu carele de filmare pe ultima gura de rai din coltul tarii, unde stateau oamenii aia, saracii, inzapeziti de patru zile. Pai de acuma nici nu mai chemam politia daca se intampla ceva, chemam direct Realitatea TV. Unu la mana ca fac ei cumva si zboara peste zapada si doi la mana ca filmeaza direct toata tarasenia, nu mai e pe urma nevoie sa dai declaratii si sa te obosesti semnandu-le.
Un alt lucru de care vom avea parte in 2008 va fi dreptatea. Stiti faza aia cu „unde esti tu, Tepes-Doamne…”? Nu mai avem nevoie de niciun Tepes (ce naiba, tepe dau toti romanii). De acuma, care va fi prins cu fofarlica va fi spanzurat. E adevarat, ca in cazul oricarui sistem proaspat implementat, exista si victime colaterale. In speta, Mos Craciun. Iarna asta oriunde te uitai, vedeai un Mos Craciun spanzurat pe undeva. L-or fi prins astia strecurandu-se pe horn si au presupus ca a venit sa dea cu jula. Mosi spanzurati de balcoane, Mosi pe la ferestre, Mosi pe hornuri, Mosi atarnati de rafturi si pereti (deh, daca nu ai semineu, improvizezi). Stau si ma intreb daca a mai folosit careva globuri pentru bradul de Craciun – as tinde sa cred ca de fiecare craca era atarnat cate un Mos mititel, cu limba de un cot.
Booon. O alta veste imbucuratoare – anul asta se pun bazele unui viitor prosper pentru tarisoara noastra. E adevarat, prosperitatea asta nu se va face simtita chiar in 2008, decat, poate, pentru vanzatorii de scutece. Asa e, vorbesc despre copii, aceste minunate giuvaeruri, acesti lauri care incununeaza o existenta si, ocazional, aceste surprize neplacute, „ca mai bine ma duceam naibii si inchiriam un film porno” . Da, anul asta se anunta abundent in sarcini. Nu din alea de la sefi, ci din alea care se lasa cu pensie alimentara. In iarna asta am aflat despre o droaie de femei care au ramas insarcinate (nu va faceti probleme, sunt in afara oricarei banuieli, cuvintele de mai sus erau doar o gluma). Peste vreo 20 de ani vor exista atat de multi romani in putere incat este inevitabil ca unii dintre ei sa se apuce sa mai si munceasca. Economia este salvata!
Ma rog, chestia asta ma face sa imi pun doua intrebari. Prima, chiar nu mai dau astia nimic interesant la televizor? Nu mai joaca nimeni table in tara noastra? Pai de aia nu a iesit nici dracu sa sape in zapada, ca se jucau toti de-a barza! A doua intrebare – de ce atunci cand o femeie anunta ca e insarcinata, se repede toata lumea sa ii spuna „felicitari”? Pe bune, care e meritul ei? Ca a rezistat pana la capatul celor 3 minute? Ca a luat o aspirina pentru nenorocita aia de migrena? Ca are obiceiul ca, atunci cand bea nitel prea multa sampanie, sa adoarma pe spate?
Alt lucru misto in 2008 – vom avea parte, in sfarsit, de publicitate care sa spuna lucrurilor pe nume. Si, in aplauzele publicului, as vrea sa laud si sa recunosc drept deschizatori de drumuri pe oamenii minunati care se ocupa de iaurturile Activia. Destul cu formularile obscure, gen „activ in interior”, „ma simt balonata”. Ultimul briliant din seria lor de spoturi TV prezinta niste romance tipice (ma rog, niste cascadorite care joaca rolul unor romance tipice, pentru ca romancele nu ar fi incaput toate trei in cadru). Care romance tipice ar vrea sa barfeasca, saracele, dar nu pot din cauza Sarbatorilor. Da, pentru ca de Sarbatori s-au indopat ca vacile, cu sarmale, mici pe partia de ski si cozonaci nu-mai-stiu-unde. Iar acuma, vezi bine, sunt balonate! Una din gagici vine cu solutia, explicata pe indelete si in voice-over: Daca ai bagat in tine prea multe lucruri ca sa mai poti sa le scoti pe o gaura atat de mica, ia un Activia ca sa nu pleznesti, feri-doamne! Si asa o sa poti supravietui ca sa te mai indopi si in anul care vine. (ma iertati ca nu reproduc exact, da’ nu am auzit chiar totul. Am ramas cu gura cascata in asa hal ca imi tiuiau urechile). Victoria elocventei!
Ca tot vorbim de reclame, va povesteam io ceva mai devreme despre o reclama maiastra pentru i-mode de la Cosmote. E, am fost, se pare, atat de marcat de partea cu „unic, la fel ca tine” incat nu am stat sa mai citesc si restul. pana astazi. Cand, ati ghicit, l-am citit. „Toata multimedia pe care o doresti”. Care apelati la serviciul asta luati-mi si mie, va rog io, niste multimedie. O juma’ de kil, nu mai mult. Nu de alta, dar mi s-a terminat lavabila si incerc sa fac si eu dormitorul ceva mai imbietor.
Asa, inapoi la previziunile mele. 2008 nu va aduce sinceritate doar in reclame, ci si in relatiile de afaceri. De exemplu, zilele trecute a venit pe la mine pe la birou un nene in scopul de a prezenta o anumita publicatie. Nenii astia, de obicei, au suflete de artisti, carora le displace realitatea nuda si o mai infloresc si ei, pe ici-pe colo. Nenea asta, in schimb, nu s-a ascuns pe dupa deget si a spus direct „publicatia noastra are un target asa, mai high”. Ce poti sa ii raspunzi, decat, eventual, „holy smokes!”?
Iarasi o veste imbucuratoare – romancele incep sa devina mai deschise intr-ale sexului. Incep, cum sa zic eu, sa experimenteze, sa exploreze noi domenii cu potential erotic, sa combine senzatiile. Mi-am dat seama de asta multumita unei colege. Care colega isi aduce mancare de acasa, ca o adevarata gospodina. Mancare pe care o aduce, evident, in cate o sacosica sau plasuta. Ei bine, intr-o zi colega asta apare cu pachetelul pus frumos intr-o punga de la I. D. Sarrieri. Ceea ce poate insemna trei lucruri. Primul, ca romancele invata sa faca loc placerilor gustului in viata lor sexuala. Sa o condimenteze nitel, daca vreti. Al doilea, ca in cazul unei confuzii nefericite, sotul colegei a plecat la serviciu cu o cutie Tupperware care continea o pereche de chilotei. Al treilea, ca Sarrieri ar trebui sa foloseasca un nou slogan: „Iti lasa gura apa”.
Cam astea sunt previziunile celebrului Painkiller, fiul parintilor sai si vorbitorul cu spiritele dar si cu bauturile mai slabe, pentru anul 2008. Doritoarele de pronosticuri mai detaliate ma pot contacta pentru o programare, urmand sa isi afle viitorul apropiat prin intermediul artei pierdute a cititului intre sani.
In incheiere, va las cu cea mai tare gluma de pe anul asta, gluma care ii apartine unei colege. Maritate. Stateam noi de vorba si discutia a ajuns, cumva, la stirea care a facut valva acum ceva timp, cum ca romanii ar fi pe locul doi in clasamentul international al dimensiunii penisului. Da, locul doi din frunte. Ce credeti ca a zis colega in momentul in care a aflat aceasta veste imbucuratoare? „Aoleo, adica ce, numai eu am avut ghinion?!”.
Ca o continuare, am aflat ulterior ca acest clasament a fost facut pe baza prezervativelor vandute de Durex. Ceea ce, ma tem, inseamna ca rezultatele nu sunt deloc elocvente. Vorbim de romani, ce naiba. Romanul ia prezervativul care e la reducere, nu sta sa se uite la dimensiuni. Ce daca e nitel mai larg, nu poate sa bage pe margini cateva fasii de ziar, ca sa nu mai falfaie?
Evident, mai exista o posibila interpretare. V-am zis de femeile insarcinate care au aparut ca ciupercile dupa ploaie. Ei bine, parintii acelor copii au scula mica. Pentru ca aia mai dotati au purtat prezervative, n-ati vazut statisticile?
Cu acestea va las si va urez, in spiritul celor de mai sus,
Pofta buna!
