Toată lumea are opinii despre drogurile de la SAGA Festival, despre droguri sau despre festivaluri. Eu doar o să vă povestesc ceva :)
Cine mă cunoaşte (şi jumate din ăia care nu) ştie (ştiu?) că SAGA nu e genul meu de loc. În general nu-s fan îmbulzeală; şi când mergeam la concerte, muzica electronică nu era printre priorități, iar să tac din gură două ore jumate, pe banii mei, că urlă muzica şi nu se aude, e o afacere proastă.
Mă rog, am impresia că introducerea asta e nițel defensivă, ce voiam să spun e că s-au întâmplat nişte circumstanțe şi m-am dus la festival. Iar pentru că nu e genul meu de loc, nici nu am haine de festival. Am patru perechi de blugi, pe una n-o găsesc, iar pe celelalte le port pe unde am treabă fără multe discriminări.
E, perechea de vineri seară tocmai o adusesem din concediu. Eu în concediu încerc să încerc feluri şi cârciumi noi – ştiți cum e, oraș străin, mâncare străină, există riscuri. Sau poate sunt doar eu mai chibzuit, cert e că în concediu iau mereu la mine nişte Imodium. În buzunarul de la blugi.
La intrare, percheziție.
Ce ai acolo?
Scot telefonul, scot țigările, scot flaconul cu pastile.
Aoleu, ce-s astea?
Pastile de burtă.
Te doare burta?
Acum nu.
Pai nu ai etichetă, nu ai prospect la ele…
Folia aia se rupe în 5 minute, eu țin astea așa, să fie.
(Flaconul oricum fusese de Ketonal, dădeam în altele.)
Scapă de ele, uite jandarmii acolo.
Am scăpat de ele şi am intrat.
Atâta doar că am avut un mic stres toată seara – dacă mă ia burta nu mai ştiu care era stewardul meu, să mă duc să îmi demonstrez nevinovăția.
Overall mi s-a părut că filtrele au funcționat şi că n-au prea fost drogați pe acolo. Ceea ce a însemnat că a trebuit să ascultăm muzica aia aproape treji.
Painkiller
