Inchide usa, crestine!

September 20th, 2011

Chiar ca n-am mai scris de ceva vreme. Treaba multa, stat pe la birou, stiti voi.

La care birou am diversi colegi care au diverse calitati, intr-un numar si in combinatii, nu-i asa, diverse. Nu prea apuci sa te plictisesti. E, dar dupa o vreme (doua vremi, in cazul surzilor), iti dai seama ca unele dintre combinatiile alea diverse nu includ si arta inchiderii usilor.

Ba, vine cate o faptura suava si iti tranteste usa o data, de ti se varsa cafeaua pe birou. Vine cate un programator dupa lamuriri si pleaca atat de pus pe munca, incat pornesc alarmele pe strada. Cand intra cate una in birou la inceputul zilei te saluta cu  ”BUM!a dimineata”.

Am stat io si m-am gandit - nu-ti trebuie facultate pentru inchis usa. Sa fim seriosi, nici macar degetul opozabil nu e obligatoriu. Poate trantesc de nervi - dar nu, ca usa se tranteste si cand intra, nu numai cand pleaca. E clar, imi zic, nu stiu cum se procedeaza. Si daca nici asta nu e prilej de fapta buna, nu stiu care mai e.

Drept pentru care purced la redactarea unui afis cu instructiuni. Afisul e bun ca sta acolo sa il vada toata lumea; nu da nume asa ca toti pot pretinde ca ii e adresat altcuiva - ce mai, solutia ideala. Dupa ce evit, foarte abil, cuvantul “clanta” (e agentie de publicitate, io nu risc!) il tiparesc si il afisez. Sunt convins ca o sa imi multumeasca, pana la urma, cineva zilele astea, dar deocamdata reactiile au fost:

  • un cetatean constiincios a aplicat cu meticulozitate instructiunile. I-a luat, in medie, cam un minut sa inchida usa, plus ca si-a facut treaba in biroul meu cat nu a avut toata luna. Si, bineinteles, imi zambea multumit pe durata intregului proces. Ma rog, nu aveam bomboane la mine, asa ca asta a fost.
  • o colega m-a intreabat daca eu am pus afisul. Da, zic, mandru de mine (pana mea, nu o fi de nivelul poliomelitei, dar tot se cheama ca e o solutie pentru o problema). “Oho, inseamna ca ai prea mult timp liber!”.
  • un coleg mi-a spus ca sarcasmul nu o sa imi atraga decat mistouri. Io i-am spus ca nu e sarcasm, doar niste recomandari oneste, dar cica ma insel, ca alea nu mai sunt recomandari, deja e un amendament! Acuma, ori nu stia exact ce inseamna asta (e copywriter, doar n-o sa se apuce sa invete toate sensurile cuvintelor), ori chiar exista deja un regulament si usile TREBUIE trantite. N-am investigat, de frica.
  • vreo doua colege sunt neatinse de mesajul meu sincer, din inima. Studiez posibilitatea unei versiuni grafice a instructiunilor.
  • o colega nu a vrut sa riste si a lasat balta cu totul inchisul usii. Apasa clanta, impinge nitel usa, o elibereaza si aia e. “E ca si cum ar fi inchisa, sigur nu observa nimeni”.
  • cativa au inchis usa decent la intrare, dar pana sa plece au uitat toti pasii aia si la iesire au trantit usa. Trebuie sa pun un afis si pe interior.

Incep sa cred ca usile automate, alea cu senzor, au venit pe lume tot sub forma unui afis care nu a functionat.


Nu sunt egoist, poate aveti si voi pe cineva caruia i-ar prinde bine.

Click aici pentru instructiuni.


Sa ne-auzim cu bine, ca daca ne auzim inseamna ca e liniste!

Painkiller

P.S. Daca vreunul din colegii mei citeste asta, as vrea sa mentionez ca textul se bazeaza pe personaje si fapte fictive. In afara de calitatile din primul paragraf, alea sunt pe bune!

P.P.S. Nu trimiteti instructiunile nevestelor. Nevestele transmit un mesaj, e cu totul alta discutie.

Categoria Liste, Munca, Oameni in jur | 6 pareri and counting »

De profundis, XXXII

January 13th, 2011

Am fost acuzat ca scriu la fel de rar ca sexul dupa casatorie, asa ca, uite, ca sa compensez va scriu una scurta, ca la 15 ani.

Cica au inchis astia podul de la Cernavoda. Asta ar trebui sa fie o dovada suficienta pentru a le inchide gura carcotasilor: sa nu va mai aud ca autoritatile noastre nu sunt in stare de nimic. Bun, n-am reusit sa construim drumuri noi, dar macar le inchidem pe alea vechi!

Exista multe dovezi de curaj pe lumea asta, dar niciuna ca indrazneala de a merge de la Unirii pana la Universitate, pe jos, cu un carton de oua in mana. Sunt curios ce soi de recompense sexuale il asteptau pe individ, de s-a inhamat la una ca asta.

Am trecut zilele trecute pe langa TNB. Doua tipe pe la 30 si ceva de ani, tocmai descinse dintr-o masina, se tot invitau una pe alta: “Daca vrei sa bei conduc eu la plecare“. “Nu, nu vreau; daca vrei tu sa bei nicio problema, conduc eu la plecare“. Io am incetinit in dreptul lor, dar pe mine nu m-a intrebat niciuna nimic.

Azi dimineata am pierdut autobuzul. Il declar nul.

Tiriac junior da statul roman in judecata, pentru arestul din 2004. Cica Tiriac senior a incercat sa il convinga sa o lase balta, dar juniorul a fost ferm: “Nu! Aici trag linie!

Cu acestea, sa aveti o zi frumoasa ca voi.

Painkiller

Categoria De profundis, Femei, Oameni in jur | 3 pareri and counting »

De profundis, XXXI

October 24th, 2010

Nu am murit!

E vorba, pur si simplu, de o combinatie de avut si ne-avut. Adica am avut treaba si n-am avut chestii interesante de scris pe aicea. Dar sper ca am fost in gandurile voastre. Si fanteziile sexuale.

Sa purcedem: Niste isteti au inventat o aplicatie de Facebook intitulata Sexy Kinder. Nu conteaza continutul, numele e genial. Serios, asta e lobby de inalta clasa. Pui un concept “sensibil” intr-un mediu inofensiv, eventual mascat de niste concepte acceptate, si in timp lumea il accepta. Uitati-va, de exemplu, la homosexuali - la inceput urla toata lumea; acuma, insa, cand mai apar astia cu perucile in cap, trecatorii isi inchipuie ca e ceva promotie la McDonalds.

Orice oras are o garla in el isi spune “Venetia nu-stiu-cui”. Stockholm e Venetia Nordului. Zakynthos e Venetia Sudului. Ford Lauderdale e Venetia Americii. Mi se pare o erodare a valorilor. Pana mea, parca vad ca se apuca unii sa faca un plod frumos, destept si inalt (cand creste) si o sa spuna “Ma, asta e un Radu al familiei Popescu“.

Exista, in Campionatul National de Raliuri, o Jack Daniel’s Rally Team. Io recunosc: nu ma asteptam si nu pricep. Probabil in sectiunea aia din Pagini Aurii sunt si:

-          Dr. Jeckyll’s Wellness Spa

-          Dr. Mengele’s School for Gifted Children

-          Paris Hilton’s Abstinence Club

-          Peter North’s Believe it or Not

-          Orice alte idei va vin.

Partea si mai stranie e ca din echipa aia face parte Victor Ponta. Probabil l-o fi luat taticu’ deoparte si i-o fi spus “Ma, nu sari direct sa conduci tara, ca uite ce se-ntampla. Incepe si tu mai usurel, cu masinute, sa se obisnuiasca lumea cu politicienii care dau in sant. Acuma hai sa te duc la McDonalds, ca e ceva promotie.”

In aproape fiecare seara, la scara de vizavi de mine se aduna niste pusti, dintre care unul are o chitara. Ma rog, asta se intampla cand era mai cald, da’ n-am apucat sa scriu :). E, am vrut sa ma duc sa fac scandal ca ma disturba, dar as fi parut un mosneag uracios. Ori eu sunt inca tanar. Am vrut sa-i spun ca miorlaie ca un gay, dar eu nu judec. Da’ pana mea, daca nu schimba melodia nu stiu cat mai rezist.

Ba, stiti ce, pastrati-ma doar in gandurile voastre bune, fara fantezii. Constat ca ideea de a fi in fanteziile sexuale ale unor necunoscuti ma descumpaneste.

O veste ar fi ca am lasat balta liber-profesionalismul si m-am inregimentat. Asta inseamna, intre altele, ca acum ma duc la un birou si am un un program aproape fix. Drept pentru care, o bucata de timp, toti cunoscutii mi-au ranjit sardonic “Ia zi ma, cum e sa te scoli si tu dimineata?” Numa’ unul dintre ei mi-a dat ceva speranta, ca a inceput cu “Bravo ma, imi pare foarte bine, sper sa iti fie foarte OK acolo“. Ca sa continue “Acuma pot sa iti zic sa dai si tu o bere la salariu“.

Merg intr-o zi la fumoar, unde dau peste trei-patru fete care scotocesc in doua-trei ditamai gentile. Rujuri, tenuri, rimeluri, parfumuri, cremuri, dracu’ mai stie ce. Intr-un colt, pe-o canapea, un nene masiv, musculos, tatuat (ca un fel de Emil Boc, dar exact invers). Cand sa deschid si eu gura, sa-I spun “Bine ca esti aici, am si eu cu cine sa port o conversatie barbateasca intre atatea nuante de roz“, il vad pe om ca se ridica: “Hai, fetelor, v-ati hotarat? Ca trebuie sa mai merg si in alta parte“.

In intersectie la Perla exista un ecran cu LEDuri, ceea ce e misto. Nu dau pe el pornache, ci reclame, ceea ce e nasol.  Intr-o zi, cum stateam eu in masina, gandurile fugindu-mi spre mama vitei aleia in Fiesta rosie, imi atrag atentia a) faptul ca aia din Fiesta nu s-a nascut boccie de capul ei, deci mai bine ma leg de vreo verisoara mai nurlie sau o las sa sofeze cum poate si b) urmatoarele doua reclame, care rulau in bucla:

1.       Persoanele fara adapost nu dispar si nu se transforma.

2.       Sterilizari gratuite  la nu-stiu-ce cabinet veterinar.

Acu’ be bune, sunt singurul care leaga 1 si cu 2? Adica, daca aurolacii nu pot sa dispara sau sa se transforme, in mod sigur nu-s in stare sa se abtina!

In Mall-ul din Baneasa exista niste reclame la drive-in cinema, sub forma unor stickere aplicate pe pardoseala, care cica “<- Spre drive-in cinema”. Cu o sageata mare, sa inteleaga pitipoancele. As vrea sa-i transmit domnisoarei care a avut ideea asta sa se dezbrace, ca nu-i fac nimic. Si, totodata, sa ma angajez, la modul cel mai serios si onest cu putinta, ca ma duc la cinema-ul lor, daca ma lasa sa ma dau cu masina prin mall pana acolo.

Painkiller

CEO, Painkiller’s Sensitivity Training Center

13 Personality Matters Ave., Romanian Venice, Romania

Categoria De profundis, English, Oameni in jur, Publicitati | 3 pareri and counting »

De profundis, XXX

June 18th, 2010

Pe City FM, reclama la aniversarea papusii Barbie. Nu mai sunt nici rockerii ce-au fost.

 

Slogan Bergenbier: Prietenii stiu de ce.

Slogan Maxi Pet: Animalele stiu de ce.

Slogan O.B.: …..

 

 

Ditamai reclama pe un bloc parasit, in Aviatiei: “Aici s-ar putea construi locuinte pentru 50.000 de tineri, daca s-ar incasa toate taxele pe tigari”. 50.000. Nu 100, nu 1.000, nu 10.000. Cred ca stiu care e planul: Incasam banii de taxe si-i dam pe toti lui David Blaine.

 

 

 

Baietii de la Albacher s-au gandit ei bine si au pus, pe cutia de bere, o folie din aluminiu. Cica tine microbii la distanta. O fi, nu zic, dar vodka ii omoara!

 

 

Am fost la un botez, recent. A fost cald. Cred ca toata abordarea cu sustinerea vietii sanatoase e gresita; toate reclamele la produse de slabit / alimente dietetice sunt, cumva, pe langa si, per total, cred ca punem gresit problema. Ar trebui sa impanzim orasul de postere cu grasi dansand pe caldura.

Nu remarci, cu adevarat, cat de la moda sunt pantalonii negri si camasa alba, decat cand ai paharul gol si nu stii cui sa-i ceri sa il umple. Cand ies barbatii la un dans, cum ar veni, barbatesc, zici ca si-au bagat chelnerii picioarele si au incins o hora.

Sunt curios cum ar arata o petrecere cu lautari intr-o agentie de publicitate. “De la nas, pentru toata creatia!” “Tot client-service-u’, hai pe ring!”

Categoria De profundis, Oameni in jur, Publicitati | 3 pareri and counting »

De profundis, XXIX

April 29th, 2010

Am fost la balet. Dupa cum stiu, probabil, burlacii (si cele mai interesante cititoare), termenul “balet” e folosit, zilele astea, mai ales ïn propozitii gen “Hai sa cautam ceva balet” “Ë balet la petrecerea aia?” “Vine baletul!” etc.. Ei bine, de data asta vorbim de balet in sensul clasic al cuvantului, adica niste cetateni care danseaza.

Io, ma stiti, am incercat mereu sa am o minte deschisa, asa ca am acceptat o invitatie la un spectacol de balet. Mai jos, cateva ganduri despre aceasta experienta inedita.

  • Cica toate actele artistice vor sa transmita un mesaj. Acum, ori am io o minte murdara, ori totul facea trimitere la sex. Spectacolul a-nceput cu un tip si o tipa care, sunt convins, mimau un act sexual. Ba ea deasupra, ba pe o parte…iar cand sa-mi zic si eu “bai, perversule, nu te mai gandi la prostii, incearca sa vezi adevaratul mesaj“, ala o pune capra. Ce alt mesaj sa cauti, cand am vazut pe rand doua balerine si un balerin, doi dansatori si o balerina, doua balerine (scena mea preferata!), o balerina singura (ha! stiam eu ca si femeile fac asta!). Ma rog, pe urma a venit randul unor scene de ansamblu si nu mai stiu ce s-a-ntamplat, ca am visat ca joc Duke Nukem.
  • Daca balerinii n-ar purta colantii aia, baletul ar fi mult mai popular. Dar sa nu le spuneti asta balerinelor, ca va bat alea de va sar capacele.
  • Lume multa, nene, la balet. Trei categorii: aia imbracati ca de strand (varianta vestimentara a lui “personalitatea e cea care conteaza”); aia imbracati ca la o slujba de inmormantare, oficiata de Papa, curpinzand un concert al celor trei tenori, totul organizat la Palatul Buckingham si cu participarea a minim 2 sau 3 apostoli; de asemenea, a treia categorie, “mi-am calcat camasa, ar trebui sa fie suficient pentru oricine”. Daca am numarat bine, eram doi.
  • O liniuta separata pentru categoria vestimentara “hors concours”, numita in limbajul curent “aveam niste cearceafuri exact la fel”. Bag de seama ca negrul nu subtiaza chiar orice.
  • Stripteuzele nu au succes pentru ca ar fi barbatii perversi, ci pentru ca e singura reprezentatie live la care nu trebuie sa aplauzi. Ba nene, oricat de mult as aprecia spectacolul, vreau sa bat din palme de trei ori, sa strig un “bravo!” si sa-mi vad de drumul meu. La al cincilea bis incepi sa uiti frumusetea spectacolului si sa injuri balerina care si-o fi adus rudele sa faca atmosfera.
  • Timpanele si, in general, instrumentele de percutie din alama au fost inventate ca sa-l trezeasca pe spectatorul din randul al cincilea. Norocul meu ca apucasem sa salvez.
Da’ mi-a placut, mai merg si alta data :)

 

Si acum alte ganduri despre cei care traiesc pe langa noi:

 

Presupun ca nici eu nu aleg chiar intotdeauna formularile cele mai potrivite, dar macar nu lucrez la Ursus. Serios, oamenii aia nu au gasit alta varianta mai buna decat “Consumati Ursus responsabil“? Acuma toti betivanii o sa se duca la barman “Salut, da-mi si mie un Ursus responsabil, da’sa fie rece!

 

Baietii care au facut reclama la “Micul Joe cu caramel” au primit o portie mica, mica de minte. Ei zic asa: “Pentru ca lucrurile bune vin in portii mici, i-am pus mult, mult caramel“. E ca si cum te-ai uita, patrunzator, in ochii unei fete si i-ai spune “De cand ma stiu am asteptat sa-mi intalnesc aleasa. Ia zi, ai vreo prietena draguta? Ca m-am saturat sa astept.”

 

Aplauze pentru primarul sectorului 1, Ioan Chiliman. Si pentru consilierii lui. Baietii astia au pus un mesh imens, in care anunta ca “Renovam gratis blocurile din sectorul 1“. E ca si cum cineva s-ar insura, ca sa poata sa beneficieze de sex fara obligatii. Pai ba, de asta merg lucrurile asa cum merg in Romania: politcienii au impresia ca, daca poporul plateste, atunci e gratis!

 

Niste isteti au facut un proiect de lege in baza careia batranii peste 70 sa aiba prioritate la orice fel de cozi. De-abia astept sa faca si bunica-mea 70 de ani, ca s-o trimit la piata.

 

Finally, the random joke for the english-speaker:

 

If those things were called “self-inflating fish”, no man would ever go scuba diving.

 

Painkiller

 

P.S. Nu. Pentru ca eu nu beau Ursus.

Categoria De profundis, English, Oameni in jur, Publicitati | Nicio parere pana acum »

« Pastile mai vechi